Procedură endoscopică

Protezare și stentare endoscopică digestivă

Plasarea endoscopică de stenturi (proteze) metalice sau plastice la nivel esofagian, biliar, duodenal sau colonic pentru restabilirea tranzitului.

Ce este protezarea endoscopică

Protezarea (stentarea) endoscopică digestivă constă în plasarea unor stenturi — structuri tubulare din plastic sau metal — în segmentele digestive îngustate sau obstruate. Scopul este restabilirea tranzitului alimentar sau a drenajului biliar, fără intervenție chirurgicală. Procedura se efectuează endoscopic, de regulă sub ghidaj fluoroscopic.

Tipuri de stenturi

  • Stenturi metalice autoexpandabile (SEMS) — se expandează la diametrul final după plasare; utilizate frecvent în stenozele maligne
  • Stenturi plastice — utilizate pentru drenaj biliar sau în stenoze benigne; pot fi înlocuite periodic
  • Stenturi acoperite și neacoperite — stenturile acoperite au o membrană care poate reduce riscul de invazie tumorală prin ochiurile rețelei metalice

Localizări și indicații posibile

  • Stenturi esofagienestenoze esofagiene maligne, stenoze benigne refractare la dilatare, fistule esofagiene
  • Stenturi duodenale — obstrucția duodenală de cauză tumorală
  • Stenturi biliareicterul mecanic tumoral, stenoze biliare postchirurgicale
  • Stenturi colonice — obstrucție colonică malignă (ca punte către chirurgie sau în scop paliativ)

Indicația pentru tipul de stent și localizarea acestuia este stabilită individual de medicul specialist, în funcție de natura și cauza obstrucției.

Beneficii potențiale

Protezarea endoscopică poate fi o alternativă mai puțin invazivă la intervențiile chirurgicale, în special în context paliativ. Poate permite ameliorarea simptomelor obstructive (dificultate la înghițire, icter, vărsături) și menținerea alimentației pe cale orală.

Riscuri posibile

Ca orice procedură intervențională, stentarea endoscopică poate fi asociată cu complicații: migrarea stentului, obstrucția stentului prin invazie tumorală sau depuneri, perforație. Aceste riscuri sunt evaluate individual înainte de procedură.

După procedură

Alimentația se reia treptat, conform indicațiilor medicului. În funcție de tipul stentului, pot fi necesare controale periodice și, în unele cazuri, înlocuirea stentului.

Tipurile de stenturi digestive — explicat simplu

Stentul esofagian

Un tub metalic autoexpandabil plasat în esofag atunci când o stenoză esofagiană (de regulă cauzată de cancer esofagian sau compresie tumorală) împiedică înghițirea. Stentul menține lumenul esofagian deschis, permițând alimentarea pe cale orală.

Stentul duodenal

Indicat în obstrucția duodenală — de obicei cauzată de cancerul pancreatic sau al duodenului. Permite tranzitul alimentar din stomac spre intestin, evitând vărsăturile și malnutriția.

Stentul biliar

Plasat endoscopic în calea biliară prin ERCP, în cazul obstrucției biliare (calculi, stenoze biliare, tumori). Stentul poate fi din plastic (temporar, înlocuit la 3 luni) sau metalic autoexpandabil (durata mai lungă).

Stentul colonic / rectal

Utilizat în stenozele colonice sau rectale de natură tumorală. Poate fi o soluție paliativă sau o „punte" către intervenția chirurgicală, permițând decompresia colonului obstruat fără a fi necesară o colostomie de urgență.

Pregătirea pentru montarea stentului

  • Post alimentar de 8–12 ore (în funcție de localizare)
  • Analize recente: coagulogramă, hemoleucogramă, funcție renală
  • Ajustarea anticoagulantelor — conform indicației medicale
  • Veniți însoțit — sedarea nu permite condusul în aceeași zi

Cum se simte montarea stentului?

Procedura se efectuează sub sedare profundă — nu simțiți disconfort pe parcursul acesteia. Durează de regulă 30–60 de minute. După trezire, puteți avea o senzație de presiune sau disconfort ușor în zona unde a fost plasat stentul, care se ameliorează în 24–48 de ore.

Viața cu un stent digestiv

Alimentația

  • Stent esofagian: alimentație semilichidă în primele 24 de ore, apoi moale, bine mestecată; evitați alimentele fibroase (carne tare, pâine uscată, legume crude)
  • Stent duodenal: mese mici și frecvente, alimente bine procesate
  • Stent biliar: fără restricții alimentare specifice; evitați excesul de grăsimi
  • Stent colonic: dietă săracă în fibre în prima săptămână, apoi revenire treptată

Activități

  • Puteți relua activitățile obișnuite în 2–3 zile
  • Efortul fizic intens se reia după 1 săptămână
  • Nu există restricții privind călătoriile sau detectorii de metale din aeroporturi

Când necesită stentul înlocuire?

  • Stenturile din plastic — se înlocuiesc planificat la fiecare 3 luni pentru a preveni obstrucția
  • Stenturile metalice — au durată mai lungă, dar pot necesita reintervenție dacă apare creștere tumorală prin ochiurile metalice (stent-in-stent)
  • Semne de obstrucție a stentului: reapariția icterului, febră, dureri abdominale, imposibilitatea de a înghiți

Tipurile de stenturi digestive — explicat simplu

Stentul esofagian

Un tub metalic autoexpandabil plasat în esofag atunci când o stenoză esofagiană (de regulă cauzată de cancer esofagian sau compresie tumorală) împiedică înghițirea. Stentul menține lumenul esofagian deschis, permițând alimentarea pe cale orală.

Stentul duodenal

Indicat în obstrucția duodenală — de obicei cauzată de cancerul pancreatic sau al duodenului. Permite tranzitul alimentar din stomac spre intestin, evitând vărsăturile și malnutriția.

Stentul biliar

Plasat endoscopic în calea biliară prin ERCP, în cazul obstrucției biliare (calculi, stenoze biliare, tumori). Stentul poate fi din plastic (temporar, înlocuit la 3 luni) sau metalic autoexpandabil (durata mai lungă).

Stentul colonic / rectal

Utilizat în stenozele colonice sau rectale de natură tumorală. Poate fi o soluție paliativă sau o „punte" către intervenția chirurgicală, permițând decompresia colonului obstruat fără a fi necesară o colostomie de urgență.

Pregătirea pentru montarea stentului

  • Post alimentar de 8–12 ore (în funcție de localizare)
  • Analize recente: coagulogramă, hemoleucogramă, funcție renală
  • Ajustarea anticoagulantelor — conform indicației medicale
  • Veniți însoțit — sedarea nu permite condusul în aceeași zi

Cum se simte montarea stentului?

Procedura se efectuează sub sedare profundă — nu simțiți disconfort pe parcursul acesteia. Durează de regulă 30–60 de minute. După trezire, puteți avea o senzație de presiune sau disconfort ușor în zona unde a fost plasat stentul, care se ameliorează în 24–48 de ore.

Viața cu un stent digestiv

Alimentația

  • Stent esofagian: alimentație semilichidă în primele 24 de ore, apoi moale, bine mestecată; evitați alimentele fibroase (carne tare, pâine uscată, legume crude)
  • Stent duodenal: mese mici și frecvente, alimente bine procesate
  • Stent biliar: fără restricții alimentare specifice; evitați excesul de grăsimi
  • Stent colonic: dietă săracă în fibre în prima săptămână, apoi revenire treptată

Activități

  • Puteți relua activitățile obișnuite în 2–3 zile
  • Efortul fizic intens se reia după 1 săptămână
  • Nu există restricții privind călătoriile sau detectorii de metale din aeroporturi

Când necesită stentul înlocuire?

  • Stenturile din plastic — se înlocuiesc planificat la fiecare 3 luni pentru a preveni obstrucția
  • Stenturile metalice — au durată mai lungă, dar pot necesita reintervenție dacă apare creștere tumorală prin ochiurile metalice (stent-in-stent)
  • Semne de obstrucție a stentului: reapariția icterului, febră, dureri abdominale, imposibilitatea de a înghiți
Informare medicală

Informațiile de pe această pagină au caracter exclusiv informativ și educațional. Ele nu înlocuiesc consultul medical de specialitate, diagnosticul sau tratamentul individualizat. Fiecare caz clinic este unic și necesită evaluare directă de către medicul specialist. Pentru urgențe medicale, sunați imediat la 112 sau prezentați-vă la camera de gardă.

Programați o consultație

Consultații și proceduri endoscopice în două centre medicale din București.

Recepție Ponderas 021 9886
Programare