Stenozele biliare — îngustări ale căilor biliare

Ce sunt stenozele biliare

Stenozele biliare sunt îngustări ale căilor biliare care împiedică drenajul normal al bilei. Pot fi benigne (postchirurgicale, inflamatorii — de exemplu colangita sclerozantă, post-radioterapie) sau maligne (colangicarcinom, cancer pancreatic, metastaze).

Simptome posibile

• Icter recurent sau persistent
• Episoade de colangită (febră, frison, icter)
• Prurit (mâncărime cutanată)
• Modificarea culorii urinei și a scaunelor

Cum se stabilește diagnosticul

Colangio-RMN (MRCP) este frecvent utilizată pentru vizualizarea căilor biliare. Ecoendoscopia (EUS) poate caracteriza stenoza și permite biopsia. ERCP oferă atât diagnostic (periaj biliar, biopsii) cât și posibilități de tratament.

Opțiuni de tratament endoscopic

Tratamentul endoscopic diferă în funcție de natura stenozei:

• Stenoze benigne — pot fi tratate prin dilatare cu balonaș și plasare de stenturi plastice, schimbate periodic
• Stenoze maligne — pot fi tratate prin plasare de stenturi metalice autoexpandabile (SEMS) pentru drenaj biliar

Abordarea terapeutică este stabilită individual de medicul specialist, în funcție de cauza, localizarea și extensia stenozei.

Cauze benigne vs. maligne

Stenoze benigne

• Post-chirurgicale — cele mai frecvente; apar după colecistectomie (leziuni ale coledocului), transplant hepatic sau alte intervenții bilio-pancreatice
• Post-inflamatorii — după episoade repetate de pancreatită cronică, colangită sclerozantă primară (PSC)
• Post-radioterapie
• Colangită sclerozantă primară (PSC) — boală autoimună cu stenoze multiple ale căilor biliare

Stenoze maligne

• Colangicarcinom
• Cancer pancreatic
• Cancer al ampulei Vater
• Compresii extrinseci de la metastaze ganglionare

Parcursul diagnostic

1. Analize de sânge — colestază (bilirubină, fosfatază alcalină, GGT crescute)
2. Ecografie abdominală — evidențiază dilatarea căilor biliare în amonte de stenoză
3. Colangio-RMN (MRCP) — hartă detaliată a căilor biliare, fără iradiere și fără procedură invazivă
4. Ecoendoscopia (EUS) — evaluarea detaliată a stenozei și biopsia leziunilor suspecte
5. ERCP — diagnostic (brushing citologic, biopsie) și terapeutic (dilatare, stentare)

Tratamentul endoscopic prin ERCP

Stenoze benigne

• Dilatare cu balon — un balonaș este umflat la nivelul stenozei pentru a o lărgi
• Stentare temporară — se montează unul sau mai multe stenturi din plastic, care mențin calea biliară deschisă; se înlocuiesc la fiecare 3 luni, cu creșterea treptată a numărului de stenturi
• Protocolul de stentare multiplă — pe parcursul a 12 luni, se montează progresiv mai multe stenturi (schema „stacking"), obținând dilatarea permanentă a stenozei în 80–90% din cazuri

Stenoze maligne

• Stent metalic autoexpandabil — stentul definitiv care menține drenajul biliar pe termen lung (patency medie 6–12 luni)
• Se combină cu tratamentul oncologic specific (chimioterapie, radioterapie, chirurgie)

Urmărirea

• Stenozele benigne necesită schimbarea stenturilor la fiecare 3 luni până la finalizarea protocolului
• Control prin analize de sânge (bilirubină, enzime hepatice) la 2–4 săptămâni după fiecare schimbare
• Stenozele maligne necesită monitorizare pentru disfuncția stentului (reapariția icterului, febrei)

Prognostic

Stenozele benigne au prognostic excelent cu tratament endoscopic adecvat — rata de rezolvare pe termen lung este de 80–90%. Stenozele maligne au prognostic variabil, dependent de boala oncologică subiacentă, dar stentarea biliară asigură o calitate a vieții semnificativ îmbunătățită.

Cauze benigne vs. maligne

Stenoze benigne

• Post-chirurgicale — cele mai frecvente; apar după colecistectomie (leziuni ale coledocului), transplant hepatic sau alte intervenții bilio-pancreatice
• Post-inflamatorii — după episoade repetate de pancreatită cronică, colangită sclerozantă primară (PSC)
• Post-radioterapie
• Colangită sclerozantă primară (PSC) — boală autoimună cu stenoze multiple ale căilor biliare

Stenoze maligne

• Colangicarcinom
• Cancer pancreatic
• Cancer al ampulei Vater
• Compresii extrinseci de la metastaze ganglionare

Parcursul diagnostic

1. Analize de sânge — colestază (bilirubină, fosfatază alcalină, GGT crescute)
2. Ecografie abdominală — evidențiază dilatarea căilor biliare în amonte de stenoză
3. Colangio-RMN (MRCP) — hartă detaliată a căilor biliare, fără iradiere și fără procedură invazivă
4. Ecoendoscopia (EUS) — evaluarea detaliată a stenozei și biopsia leziunilor suspecte
5. ERCP — diagnostic (brushing citologic, biopsie) și terapeutic (dilatare, stentare)

Tratamentul endoscopic prin ERCP

Stenoze benigne

• Dilatare cu balon — un balonaș este umflat la nivelul stenozei pentru a o lărgi
• Stentare temporară — se montează unul sau mai multe stenturi din plastic, care mențin calea biliară deschisă; se înlocuiesc la fiecare 3 luni, cu creșterea treptată a numărului de stenturi
• Protocolul de stentare multiplă — pe parcursul a 12 luni, se montează progresiv mai multe stenturi (schema „stacking"), obținând dilatarea permanentă a stenozei în 80–90% din cazuri

Stenoze maligne

• Stent metalic autoexpandabil — stentul definitiv care menține drenajul biliar pe termen lung (patency medie 6–12 luni)
• Se combină cu tratamentul oncologic specific (chimioterapie, radioterapie, chirurgie)

Urmărirea

• Stenozele benigne necesită schimbarea stenturilor la fiecare 3 luni până la finalizarea protocolului
• Control prin analize de sânge (bilirubină, enzime hepatice) la 2–4 săptămâni după fiecare schimbare
• Stenozele maligne necesită monitorizare pentru disfuncția stentului (reapariția icterului, febrei)

Prognostic

Stenozele benigne au prognostic excelent cu tratament endoscopic adecvat — rata de rezolvare pe termen lung este de 80–90%. Stenozele maligne au prognostic variabil, dependent de boala oncologică subiacentă, dar stentarea biliară asigură o calitate a vieții semnificativ îmbunătățită.