Stenozele esofagiene — cauze și tratament endoscopic

Ce sunt stenozele esofagiene

Stenozele esofagiene reprezintă îngustări ale lumenului esofagian care pot împiedica tranzitul normal al alimentelor și al lichidelor. Pot fi benigne sau maligne.

Cauze posibile

• Stenoze peptice — pot apărea ca și consecință a refluxului gastro-esofagian cronic
• Stenoze caustice — după ingestia de substanțe corozive
• Stenoze post-radioterapie
• Stenoze anastomotice — după chirurgie esofagiană sau gastrică
• Stenoze maligne — cancer esofagian sau compresie tumorală extrinsecă

Simptome

Disfagia (dificultatea la înghițire) este simptomul principal — inițial pentru alimente solide, ulterior și pentru lichide, în funcție de gradul stenozei. Pot apărea scădere ponderală, regurgitare și senzație de blocare retrosternală a bolului alimentar.

Opțiuni de tratament endoscopic

• Dilatarea endoscopică — cu balonaș sau bujii — este frecvent utilizată pentru stenozele benigne. Pot fi necesare mai multe ședințe
• Stentarea esofagiană — cu stenturi metalice autoexpandabile — poate fi indicată în stenozele maligne sau în stenozele benigne care nu răspund la dilatare

Alegerea metodei de tratament depinde de cauza și caracteristicile stenozei și este stabilită de medicul specialist.

Cauzele stenozelor esofagiene

Cauze benigne

• Stenoza peptică — cauzată de refluxul gastroesofagian cronic (GERD); acidul gastric produce inflamație și cicatrizare a esofagului inferior
• Stenoza caustică — după ingestia accidentală sau voluntară de substanțe corozive (sodă caustică, detergenți industriali); poate fi severă și extinsă
• Stenoza post-radioterapie — la pacienții care au primit radioterapie la nivelul toracelui (cancer pulmonar, limfom)
• Stenoza post-chirurgicală — la nivelul anastomozelor (joncțiuni chirurgicale)
• Esofagita eozinofilică — boală inflamatorie cronică cu stenoze și inelări ale esofagului

Cauze maligne

• Cancerul esofagian — cea mai frecventă cauză malignă
• Compresie extrinsecă — tumori mediastinale, ganglioni metastatici

Simptome

• Disfagie — dificultate la înghițire, inițial pentru alimente solide, apoi și pentru lichide (pe măsură ce stenoza progresează)
• Senzație de „blocaj" alimentar în spatele sternului
• Scădere în greutate (dacă alimentarea este sever compromisă)
• Regurgitarea alimentelor neingerate

Dilatarea endoscopică — explicat simplu

Dilatarea esofagiană se efectuează prin endoscopie, sub sedare. Există două tehnici principale:

• Dilatare cu bujii (Savary-Gilliard) — bujii de calibru crescător sunt trecute prin stenoză, pe un fir ghid, lărgind progresiv lumenul
• Dilatare cu balon — un balonaș este poziționat la nivelul stenozei și umflat treptat; presiunea radială dilată stenoza

Regula de 3: într-o ședință de dilatare, se crește calibrul cu maximum 3 trepte succesive, pentru a minimiza riscul de perforație. Stenozele severe pot necesita mai multe ședințe de dilatare, la interval de 1–2 săptămâni.

Stentarea esofagiană pentru stenoze maligne

Când stenoza este cauzată de un cancer esofagian sau compresie tumorală, se montează un stent esofagian metalic autoexpandabil. Stentul menține esofagul deschis și permite alimentarea pe cale orală — o intervenție cu impact major asupra calității vieții.

Dieta după dilatare

• Primele 24 de ore: doar lichide clare (apă, ceai, bulion strecurat)
• Zilele 2–3: alimente semilichide (supe cremă, iaurt, piure, budincă)
• Din ziua 4: revenire treptată la alimente moi, bine mestecate
• De evitat: carne tare, pâine uscată, alimente fibroase (țelină, sparanghel), alimente „lipicioase" (pâine moale proaspătă) — cel puțin 1 săptămână
• Mestecați bine fiecare înghițitură și mâncați încet
• Beți lichide în timpul mesei pentru a facilita tranzitul alimentar

Urmărirea

• Stenozele benigne pot recidiva — endoscopiile de control sunt planificate la 4–8 săptămâni
• Stenozele refractare pot necesita stentare temporară (stent din plastic biodegradabil sau metalic temporar)
• Stenozele maligne necesită monitorizare pentru disfuncția stentului și evoluția bolii oncologice
• Raportați imediat reapariția disfagiei sau imposibilitatea de a înghiți

Cauzele stenozelor esofagiene

Cauze benigne

• Stenoza peptică — cauzată de refluxul gastroesofagian cronic (GERD); acidul gastric produce inflamație și cicatrizare a esofagului inferior
• Stenoza caustică — după ingestia accidentală sau voluntară de substanțe corozive (sodă caustică, detergenți industriali); poate fi severă și extinsă
• Stenoza post-radioterapie — la pacienții care au primit radioterapie la nivelul toracelui (cancer pulmonar, limfom)
• Stenoza post-chirurgicală — la nivelul anastomozelor (joncțiuni chirurgicale)
• Esofagita eozinofilică — boală inflamatorie cronică cu stenoze și inelări ale esofagului

Cauze maligne

• Cancerul esofagian — cea mai frecventă cauză malignă
• Compresie extrinsecă — tumori mediastinale, ganglioni metastatici

Simptome

• Disfagie — dificultate la înghițire, inițial pentru alimente solide, apoi și pentru lichide (pe măsură ce stenoza progresează)
• Senzație de „blocaj" alimentar în spatele sternului
• Scădere în greutate (dacă alimentarea este sever compromisă)
• Regurgitarea alimentelor neingerate

Dilatarea endoscopică — explicat simplu

Dilatarea esofagiană se efectuează prin endoscopie, sub sedare. Există două tehnici principale:

• Dilatare cu bujii (Savary-Gilliard) — bujii de calibru crescător sunt trecute prin stenoză, pe un fir ghid, lărgind progresiv lumenul
• Dilatare cu balon — un balonaș este poziționat la nivelul stenozei și umflat treptat; presiunea radială dilată stenoza

Regula de 3: într-o ședință de dilatare, se crește calibrul cu maximum 3 trepte succesive, pentru a minimiza riscul de perforație. Stenozele severe pot necesita mai multe ședințe de dilatare, la interval de 1–2 săptămâni.

Stentarea esofagiană pentru stenoze maligne

Când stenoza este cauzată de un cancer esofagian sau compresie tumorală, se montează un stent esofagian metalic autoexpandabil. Stentul menține esofagul deschis și permite alimentarea pe cale orală — o intervenție cu impact major asupra calității vieții.

Dieta după dilatare

• Primele 24 de ore: doar lichide clare (apă, ceai, bulion strecurat)
• Zilele 2–3: alimente semilichide (supe cremă, iaurt, piure, budincă)
• Din ziua 4: revenire treptată la alimente moi, bine mestecate
• De evitat: carne tare, pâine uscată, alimente fibroase (țelină, sparanghel), alimente „lipicioase" (pâine moale proaspătă) — cel puțin 1 săptămână
• Mestecați bine fiecare înghițitură și mâncați încet
• Beți lichide în timpul mesei pentru a facilita tranzitul alimentar

Urmărirea

• Stenozele benigne pot recidiva — endoscopiile de control sunt planificate la 4–8 săptămâni
• Stenozele refractare pot necesita stentare temporară (stent din plastic biodegradabil sau metalic temporar)
• Stenozele maligne necesită monitorizare pentru disfuncția stentului și evoluția bolii oncologice
• Raportați imediat reapariția disfagiei sau imposibilitatea de a înghiți